Patrie română, ţară de eroi!
„Ceea ce ne oferă Simona Preda în aceasta carte fascinanta este o călătorie în interiorul propagandei pentru copii din România comunizată, o analiză riguroasă și de o admirabilă adâncime, a instituțiilor, metodelor și simbolurilor aferente, care aveau ca scop ceea ce propaganda numea plămădirea omului nou. Cu talent narativ și acuratețe conceptuală, autoarea ne invită să înțelegem cum se construia matricea emoțională a angajamentului comunist încă din anii copilăriei. Scopul era, evident, denigrarea și demolarea a tot ce ținea de „trecutul negru“. Prindea ființă cultura alternativă a noii formațiuni, cu miturile, arhetipurile, comandamentele și obsesiile ei. […] În spatele acestei cărți se află munți de lecturi. Simona Preda discută literatura de copii a anilor ’50, mitografiile sovietice ori de inspirație sovietică. Între acestea, legenda pionierului-erou, micul delator Pavlik Morozov. Ceea ce ni se inocula prin acel mit era devotamentul total pentru partidul-stat. Ni se sugera că nu poate exista loialitate reală decât pentru cauza sacralizatului Partid. Timp în care, acasă, ni se spunea să ne ținem gura, să nu povestim nimic din ceea ce auzeam că-și spun, ori își șoptesc, părinții noștri.“ (Vladimir Tismăneanu)
CRONICI/ RECENZII:
Recomandare de lectura. Despre partid, propaganda si pionieri, Vladimir Tismăneanu (contributors.ro)
„În spatele acestei cărți se află munți de lecturi. Simona Preda discută literatura de copii a anilor ’50, mitografiile sovietice ori de inspirație sovietică. Între acestea, legenda pionierului-erou, micul delator Pavlik Morozov. Ceea ce ni se inocula prin acel mit era devotamentul total pentru partidul-stat. Ni se sugera că nu poate exista loialitate reală decât pentru cauza sacralizatului Partid. Timp în care, acasă, ni se spunea să ne ținem gura, să nu povestim nimic din ceea ce auzeam că-și spun, ori își șoptesc, părinții noștri. Se impunea o tablă de valori în care binele, altruismul, solidaritatea, erau reduse la identificarea necondiționată cu colectivul pionieresc. Tocmai de aceea am simțit o mare ușurare, la începutul anilor ’60, când am putut citi romanele lui Jules Verne și pe cele ale lui Alexandre Dumas. Copiii căpitanului Grant și cei trei mușchetari erau negarea copiilor-exemple pe care ni se cerea să-i imităm, tot așa cum partidul-stat, condus de “scumpul tovarăș Dej”, imita măreața Uniune. Chiar și între scrierile sovietice, eram mereu în căutarea oazelor de imaginație relativ descătușată, cum era de pildă cartea “Şvambrania” de Lev Kassil ori “Hiperboloidul inginerului Garin” de Alexei Tolstoi”. (Vladimir Tirmăneanu)
Codruț Constantinescu despre ”Patrie română, ţară de eroi!”, de Simona Preda (filme-carti.ro)
„Interesante şi pertinente sunt consideraţiile Simonei Preda asupra unei lucrări de referinţă a copilăriei noastre pioniereşti, ciclul Cireşarilor. „Constantin Chiriţă are un talent incontestabil de scriitor, evită să scrie în limba de lemn şi nu plictiseşte cititorul cu descrieri. Este savuros. Cartea sa este un roman despre eroi, fie ei şi pionieri, o carte despre excepţionalitatea românească spre care erau datori să tindă toţi şcolarii. Nu pot pune Cireşarilor eticheta de roman ideologic în integralitatea sa, deci clişeele regimului, îndemnurile pioniereşti şi spiritul comunist respiră la fiecare aventură a lor. (…) Elogiul pionierilor ce redescoperă trecutul, povestirile cu ilegalişti, cu domnitori, blamul la adresa lumii capitaliste şi glorificarea patriei străbune sunt numai câteva din clişeele momentului care infuzează amplul roman”. Din altă perspectivă, dacă nu ar fi avut aceste clişee şi poncife comuniste probabil că volumul nici nu ar fi apărut. Şi Cireşarii a contribuit la infuzia de patriotism în rândurile tinerelor generaţii”. (Codruț Constantinescu)
„Această carte are calitatea de a răscoli amintirile tuturor celor care au fost fie şoimi ai patriei, fie pionieri sau utecişti. Spre deosebire de autoare, am fost frapat de sărăcia amintirilor personale lăsate de acţiunea aparatului de propagandă şi livrată prin manuale, reviste, cărţi. Îmi aduc minte că primeam revista Cutezătorii, dar nu ţin minte care era conţinutul ei ideologic, revăd doar benzile desenate frumos colorate. Îmi aduc aminte de istoriile eroice şi inventate ale lui Almaș, am citit de nenumărate ori ciclul Cireşarilor, dar îmi aduc aminte mult mai exact cu cine a jucat Steaua Bucureşti în primul tur al Cupei Campionilor Europeni în toamna lui 1985. Nu am reţinut nici măcar o poezie omagială, iar din Imnul de stat abia dacă îmi mai pot reproduce două strofe. Însă și copilăria are această fantastică putere de a selecta chiar și într-un deșert arid cele mai frumoase cadre, cele care rămân. Amplificând ceea ce scria Varlam Şalamov despre experienţele din Gulag, la fel mi se pare însăşi viaţa în comunism: nu produce absolut nimic bun, este nocivă şi poluată în totalitate. Paradoxal, ceea ce rămâne este exact ceea ce se poate strecura pe lângă matricea comunistă (urme din vechea familie, vechea cultură, vechile obiceiuri de civilitate etc.) care nu a reuşit să asfixieze întreaga societate. Lectura acestei cărţi la un sfert de secol de la dispariţia acelui regim nu poate decât să înalţe şi repună în lumina reflectoarelor o idee aparent simplă şi de la sine înţeles: cea de libertate.” (Codruț Constantinescu)
Dan Gulea: Noi în anul 2000: Patrie Română, țară de eroi!, de Simona Preda (filme-cărți.ro)
„Prin lucrarea Simonei Preda prezentul capătă noi dimensiuni, explicându-se unele mituri preluate din „epoca de aur”: dacismul atotacaparator al prezentului (inclusiv edificarea unor busturi ale lui Dromichete, Decebal ș.a. pe cuprinsul țării), reeditarea semnificativă a Povestirilor istorice de Dumitru Almaș (acum expurgate de fiul și de fiica poporului, Nicolae & Elena Ceaușescu), obsolența multor profesori de istorie (în special din ciclul preuniversitar, dar și universitari precum defunctul Gheorghe Buzatu sau editorii Tratatului de istorie al Academiei – Dan Berindei including, tratat aflat în centrul unor majore controverse acum câțiva ani). Toate sunt semne că „țara de eroi” și-a împrăștiat peste tot semințele „modificate genetic”, pe care acum Simona Preda le expune unei analize critice reale și necesare.” (Dan Gulea)
Cartea zilei: “Patrie Română, țară de eroi!”, de Simona Preda (Gazeta de Năvodari)
”Cartea Patrie Română, țară de eroi mi se pare interesantă și dintr-un alt motiv acela al prezentării unor idei care fac obiectul interpretărilor istorico-politice ca şi cum ar fi adevăruri de la sine înţelese, obiect al unui acord societal unanim cunoscut şi recunoscut. O astfel de interpretare este reprezentată de periodizarea regimului communist care, conform manualelor de istorie pentru liceu, cuprinde doar două etape – cea a Republicii Populare, sub conducerea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (etapa stalinistă) şi cea a Republicii Socialiste, sub conducerea lui Nicolae Ceauşescu (etapa naţional-comunistă). În comparație cu lucrarea Simonei Preda, istoria lui Eugen Negrici intitulată Literatura română sub comunism și dedicată anilor 1948-1964, diferenţiază trei subetape în cadrul perioadei dominate de Gheorghe Gheorghiu Dej. Puteți citi despre această periodizare dar și despre multe alte aspecte în cartea Simonei Preda care se constituie într-un demers original de reconstituire ideologică a unui regim și implicit a unei epoci pe care mulți dintre noi am trăit-o.”
„Universul copiilor din comunism era fabricat în laboratoarele Partidului Comunist Român. Un întreg arsenal de instrumente erau folosit pentru a se atinge acest ideal. Presa pentru copii a jucat un rol fundamental în modelarea micilor pionieri ce-și așezau cravata pentru propășirea socialismului din România. Ceauşescu a inventat în 1976 organizaţia „Şoimii patriei“, prin care copiii cu vârste cuprinse între 4 şi 7 ani erau îndoctrinaţi şi înregimentaţi în sistemul comunist de la o vârstră fragedă. Scopul organizaţiei era „educarea moral-civică a copiilor, în spiritul umanismului, al dragostei şi respectului faţă de patrie şi popor, faţă de Partidul Comunist Român”, iar în sălilele de clasă tabloul cu tovarășul Ceaușescu era nelipsit.” (Ina Stoica)
Omul care aduce cartea; Simona Preda, “Patrie romana, tara de eroi”, Dan C. Mihăescu (ProTv)