Simona Preda

The Institutionalization of Indoctrination. An Exploratory Investigation based on the Romanian Case Study (Paul Dragos Aligica and Simona Preda – Lexington Books)

How do we conceptualize and theorize about the social organization of ideology? How should we think methodically—in theoretically and empirically informed ways—about the institutionalization of indoctrination and propaganda? How should we approach the study of the social and political instrumentation of ideology in regimes that assume that historical missions of messianic social change are the stringent organizing and legitimization principles of their very existence? This book is an attempt to answer these questions.

On the one hand, this book explores key elements of conceptualization and theoretical framing of the phenomena associated with the institutionalization of indoctrination. New potential venues of theoretical elaboration are identified, and in several cases, these venues are tentatively engaged. On the other hand, this book balances the exploratory theoretical approach with an exploratory historical investigation. Concentrating on the case study of Communist Romania, this book charts various facets of the institutionalization of the “political-ideological commissars” in the education system, while tracking their evolution. The two dimensions of the book offer, in conjunction, a contribution to our understanding of the institutional arrangements of indoctrination and their associated social monitoring and control practices, as well as to our awareness regarding their avatars, as manifested in recent history.

Regina-mamă Elena. Mariajul și despărțirea de Carol al II‑lea (Editura Corint)

„Cartea Simonei Preda este, simultan, un roman de familie, un roman sentimental și un roman istoric. În ciuda titlurilor, a blazoanelor poleite, a apartenenței la ilustre încrengături aristocratice europene, impresia pe care o ai, citindu-le amintirile, interviurile, notațiile de jurnal ori corespondența, e că ne aflăm în fața unor simpli (chiar dacă înstăriți) burghezi. Aerul de operetă triumfă adeseori asupra celui de presupusă marțialitate nobiliară. Intrigile, dramele, conflictele, aranjamentele și deznodământurile nu diferă prea mult de subiectele prozelor-foileton care încântaseră clasa de mijloc de la sfârșitul veacului anterior. Deși trăiau într-un secol al marilor răsturnări tehnice, științifice și de morală, personajele cărții lâncezesc într-un decalaj istoric pe care-l subliniază cu asupra de măsură întregul lor comportament”. (Mircea Mihăieș)

Patrie română, țară de eroi! (Editura Curtea Veche)

„Ceea ce ne oferă Simona Preda în aceasta carte fascinanta este o călătorie în interiorul propagandei pentru copii din România comunizată, o analiză riguroasă și de o admirabilă adâncime, a instituțiilor, metodelor și simbolurilor aferente, care aveau ca scop ceea ce propaganda numea plămădirea omului nou. Cu talent narativ și acuratețe conceptuală, autoarea ne invită să înțelegem cum se construia matricea emoțională a angajamentului comunist încă din anii copilăriei. Scopul era, evident, denigrarea și demolarea a tot ce ținea de „trecutul negru“. Prindea ființă cultura alternativă a noii formațiuni, cu miturile, arhetipurile, comandamentele și obsesiile ei. […] În spatele acestei cărți se află munți de lecturi. Simona Preda discută literatura de copii a anilor ’50, mitografiile sovietice ori de inspirație sovietică. Între acestea, legenda pionierului-erou, micul delator Pavlik Morozov. Ceea ce ni se inocula prin acel mit era devotamentul total pentru partidul-stat. Ni se sugera că nu poate exista loialitate reală decât pentru cauza sacralizatului Partid. Timp în care, acasă, ni se spunea să ne ținem gura, să nu povestim nimic din ceea ce auzeam că-și spun, ori își șoptesc, părinții noștri.“ (Vladimir Tismăneanu)

România de totdeauna. Simona Preda în dialog cu acad. Georgeta Filitti (Editura Corint)

„Boierimea română cuprinde unele familii care își au obârșia în secolul al XIV‑lea, ele au evoluat în societatea noastră ocupând funcții până în epoca modernă, au importat principii liberale, s‑au școlit, și‑au făcut un profil social întemeiat pe o proprietate care le-a conferit putere. Unii dintre ei au mers mai departe, în pas cu vremea, și și-au adecvat modul de viață burghez – în sensul că au intrat în afaceri, în viața reală, încetând să mai fie simpli rentieri, de pildă Știrbei ori Bibescu. Familiile au rămas foarte apropiate de Occident, iar relațiile de rudenie sau de prietenie cu vesticii au fost remarcabile. Și, din acest punct de vedere, eu stărui să spun că nu am intrat în Europa în 2007, că nu un act juridic ne conferă acest statut european. Boierimea a avut precumpănitor mentalitate europeană prin contactul de mai bine de o sută de ani cu Europa.” Georgeta Filitti

„Printre temele de discuție se regăsesc formarea și rolul elitelor intelectuale românești în cursul unor proiecte succesive de modernizare a societății, dar și recuperarea lor – sau a ceea ce a mai rămas din ele – după «tăvălugul» comunist. Dialogul se construiește în jurul personalităților – bărbați și femei – care fac parte din aristocrația românească sau care descind din vechi familii de domnitori. Sunt atinse tangențial și teme referitoare la procesele modernizatoare prin care a trecut România pe parcursul secolelor trecute – perioada fanariotă, Unirea de la 1859, crearea statului național, monarhia, liberalismul, dictatura carlistă, stalinismul, democrația imperfectă postcomunistă –, precum și detalii legate de cochetăria personajelor care au populat epocile trecute, de capriciile și pasiunile lor.” Simona Preda