{"id":240,"date":"2021-09-20T10:57:28","date_gmt":"2021-09-20T10:57:28","guid":{"rendered":"http:\/\/www.simonapreda.com\/eng\/?p=240"},"modified":"2021-09-27T13:44:07","modified_gmt":"2021-09-27T10:44:07","slug":"ioan-alexandru-tofan-uneori-imi-este-dor-de-intalnirea-cu-parintele-scrima-pe-care-nu-am-avut-o","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.simonapreda.com\/eng\/ioan-alexandru-tofan-uneori-imi-este-dor-de-intalnirea-cu-parintele-scrima-pe-care-nu-am-avut-o\/","title":{"rendered":"Ioan Alexandru Tofan: Uneori \u00eemi este dor de \u00eent\u00e2lnirea cu P\u0103rintele Scrima pe care nu am avut-o"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Ar trebui s\u0103 specific\u0103m de la \u00eenceput cititorilor faptul c\u0103 dumneavoastr\u0103 nu l-a\u021bi \u00eent\u00e2lnit personal pe P\u0103rintele Andr\u00e9 Scrima \u0219i c\u0103 biografia pe care urmeaz\u0103 s\u0103 o publica\u021bi \u00een cur\u00e2nd este rezultatul cercet\u0103rii surselor de arhiv\u0103, a manuscriselor personale ale acestuia, ale scrisorilor, \u00eensemn\u0103rilor \u0219i m\u0103rturiilor celor care au avut privilegiul \u00eent\u00e2lnirii cu teologul. Crede\u021bi c\u0103 \u2013 dac\u0103 l-a\u021bi fi cunoscut \u2013 biografia dumneavoastr\u0103 ar fi fost subiectiv\u0103 \u0219i mai pu\u021bin critic\u0103 \u0219i echilibrat\u0103? Este postfactual s\u0103 speculez, \u0219tiu, dar, dat\u0103 fiind anvergura personajului, cum crede\u021bi c\u0103 v-ar fi influen\u021bat?<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Biografia P\u0103rintelui Scrima pe care urmeaz\u0103 s\u0103 o public a fost, ini\u021bial, g\u00e2ndit\u0103 ca o contextualizare a problemelor \u0219i a temelor din primul volum, deja ap\u0103rut, Omul l\u0103untric. Andr\u00e9 Scrima \u0219i fizionomia experien\u021bei spirituale<\/em> la Editura Humanitas. Pe parcurs, s-a transformat \u00eens\u0103 pentru mine \u00eentr-o formidabil\u0103 aventur\u0103 de sine st\u0103t\u0103toare. Via\u021ba P\u0103rintelui, itineran\u021ba sa \u0219i locurile \u00een care a tr\u0103it, oamenii pe care i-a cunoscut, evenimentele la care a luat parte, formeaz\u0103 textura unui destin exemplar, aflat la hotarul dintre istorie \u0219i cer. Documentarea pentru o astfel de carte (at\u00e2ta c\u00e2t\u0103 am fost \u00een stare s\u0103 o fac) a avut \u0219i ea pentru mine o str\u0103lucire de destin: am \u00eent\u00e2lnit pe mai to\u021bi prietenii P\u0103rintelui Scrima, at\u00e2t de diferi\u021bi \u00eentre ei cum nu m-a\u0219 fi a\u0219teptat, i-am parcurs scrisorile din Arhiva de la New Europe College, alc\u0103tuit\u0103 de Anca Manolescu, am vizitat locurile sale dragi din Beirut \u0219i Deir-el-Harf. Am \u00eencercat, pe toate aceste c\u0103i, s\u0103 compun un portret al P\u0103rintelui, un chip c\u00e2t mai viu. Dac\u0103 am reu\u0219it, atunci aceast\u0103 biografie ar trebui tocmai ea s\u0103 fie \u201ecompletat\u0103\u201d de primul volum \u0219i nu invers. M-am \u00eemprietenit cu personajul c\u0103r\u021bii, vreau s\u0103 cred c\u0103 \u00eel intuiesc \u00een multe dintre g\u00e2ndurile \u0219i hot\u0103r\u00e2rile lui (\u00een retragerile lui din tot ce era \u00een primejdie s\u0103 se \u201esolidifice\u201d, mai ales). Uneori imi este dor de \u00eent\u00e2lnirea cu P\u0103rintele Scrima pe care nu am avut-o. Dar cred c\u0103 ea nu ar fi putut s\u0103 aduc\u0103 nimic \u00een plus c\u0103r\u021bii. Aceasta din urm\u0103 este, ca toate \u00eemprietenirile mari, necondi\u021bionat\u0103, absolut\u0103. C\u00e2t despre efectul pe care l-ar fi avut asupra propriei mele vie\u021bi o \u00eent\u00e2lnire \u00een real, nu \u0219tiu \u00eenc\u0103 ce s\u0103 spun. Cea mai mare \u00eentrebare a mea este dac\u0103 m-ar fi acceptat \u00een cercul s\u0103u de \u201ediscipoli\u201d.   <\/p>\n\n\n\n

De fapt c\u00e2nd \u2013 \u00een contextul studiilor \u0219i lecturilor dumneavoastr\u0103 \u2013 a\u021bi auzit pentru prima oar\u0103 de P\u0103rintele Andr\u00e9 Scrima?<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cent\u00e2mpl\u0103tor. Scriam despre Michel de Certeau \u0219i, c\u0103ut\u00e2nd bibliografie suplimentar\u0103, m-au atras c\u00e2teva similarit\u0103\u021bi (formale) \u00eentre cei doi \u00een ceea ce prive\u0219te rolul spiritual al itineran\u021bei, al dorin\u021bei, al \u00eent\u00e2lnirii cu alteritatea. La \u00eenceput, cartea despre fizionomia experien\u021bei spirituale ar fi trebuit s\u0103 fie o compara\u021bie \u00eentre dou\u0103 \u201eteologii\u201d. Gre\u0219eam. At\u00e2t Anca Manolescu, c\u00e2t \u0219i Andrei Ple\u0219u m-au orientat discret \u2013 dar abil \u2013 c\u0103tre o cercetare aprofundat\u0103 a textelor P\u0103rintelui Scrima, iar inten\u021bia comparativ\u0103 a disp\u0103rut. \u0218i a\u0219a a \u00eenceput \u00eent\u00e2lnirea mea cu el. Arhiva de la New Europe College, despre care am amintit deja, este cu totul miraculoas\u0103. Riguros indexat\u0103, p\u0103streaz\u0103 totu\u0219i ceva din felul de a fi al P\u0103rintelui: fragmentar\u0103, labirintic\u0103 din punct de vedere tematic, pres\u0103rat\u0103 cu formule \u0219i \u00eentreb\u0103ri cu totul minunate. Parcurgerea ei este un exerci\u021biu irezistibil.<\/p>\n\n\n\n

\"\"
sursa foto: wikipedia.org<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Andr\u00e9 Scrima este dificil de caracterizat \u2013 a fost un p\u0103rinte spiritual pentru unii, un model intelectual pentru al\u021bii, un personaj \u0219i un necunoscut pentru o bun\u0103 parte. Cine l-a cunoscut, vorbe\u0219te \u00eentr-un mod aparte despre acest om. Pentru dumneavoastr\u0103 ce a reprezentat aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire \u2013 spiritual\u0103, literar\u0103 \u2013 cu<\/em><\/strong> Andr\u00e9 Scrima?<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Adev\u0103rat. Acest fapt m-a mirat de la \u00eenceput. Ascult\u00e2ndu-i pe cei care l-au cunoscut, m-am \u00eent\u00e2lnit de fapt cu un personaj multiplu: intelectual, duhovnic, profesor, sf\u0103tuitor, uneori chiar \u201eini\u021biat\u201d. Am aflat multe lucruri foarte ineteresante de la Andrei Ple\u0219u, Radu Bercea, Anca Manolescu, Vlad Alexandrescu, Dana Jalobeanu, Bogdan T\u0103taru-Cazaban, Anca Vasiliu, Virgil Ciomo\u0219, Radu G\u0103in\u0103, Claude Karnoouh. Le mul\u021bumesc mult. La Beirut, unde am fost \u00eentr-un stagiu de cercetare al\u0103turi de Daniela Dumbrav\u0103, apropia\u021bii s\u0103i (Emma \u0219i Antoine Khoury, Raymond Rizk, Houda Kassatly, Hisham Nashab\u00e9, P\u0103rintele Youssef, de la Deir-el-Harf) mi-au completat, caleidoscopic, imaginea pe care o aveam din Bucure\u0219ti (mai degrab\u0103 intelectual\u0103 \u0219i spiritual\u0103) cu dimensiuni noi. Le era dor de el ca de-un bun prieten. Am aflat c\u0103 fredona Concertul de Aranjuez (informa\u021bie valoroas\u0103, dup\u0103 ce Dana Jalobeanu \u00eemi povestise cum l-a auzit c\u00e2nt\u00e2nd, la Tescani, Stenka Razin), c\u0103 glumea inteligent, c\u0103 \u00eei pl\u0103cea s\u0103 stea la taifas. Cum spuneam mai sus, \u00eent\u00e2lnirea mea cu el a fost \u00eens\u0103 mediat\u0103 decisiv de \u00eent\u00e2lnirea cu arhiva pe care a l\u0103sat-o \u00een urm\u0103. Plec\u00e2nd de aici, am \u00eencercat s\u0103 reconstruiesc chipul unui mod de a \u00een\u021belege lumea: unul \u00een care credin\u021ba profund\u0103, cultura, refuzul oric\u0103rei formule luate de-a gata, inteligen\u021ba \u0219i prietenia formeaz\u0103, toate, o cheie pentru descifrarea frumuse\u021bii cu care Duhul acoper\u0103 lucrurile.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ce m\u0103sur\u0103 vorbim despre un element de noutate pe care \u00eel aduce biografia pe care a\u021bi scris-o dumneavoastr\u0103? Ce exist\u0103 \u00een text \u0219i nu s-a mai spus despre teologul Scrima? Care ar fi cel mai bulversant detaliu?<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Am \u00eencercat \u00een primul r\u00e2nd s\u0103 adun toate sursele posibile, toate m\u0103rturiile \u0219i documentele relevante pe care le-am putut g\u0103si despre el. Evident, mi-au mai \u0219i sc\u0103pat, cred, unele. Dar sunt oarecum mul\u021bumit de sinteza pe care am reu\u0219it-o, ca punct de plecare pentru cercet\u0103ri ulterioare, pe care le a\u0219tept. \u00cen al doilea r\u00e2nd, am \u00eencercat s\u0103 g\u0103sesc un ritm \u0219i o caden\u021b\u0103 a faptelor, care s\u0103 nu le impun\u0103 vreo semnifica\u021bie sau vreo greutate str\u0103ine de ele. S\u0103-mi povestesc \u00eemprietenirea, \u00een desf\u0103\u0219urarea ei tainic\u0103, liber\u0103. Nu am descoperit secrete \u0219i nici nu mi-am propus asta. Am sesizat \u00eens\u0103 lucruri fermec\u0103toare. De exemplu, felul \u00een care se entuziasma, \u00een fa\u021ba unui cuv\u00e2nt sau a unui peisaj: cu discre\u021bie, dar total, nest\u0103vilit, cu bucurie nem\u0103surat\u0103. \u00cen manuscrise, de exemplu, g\u0103sim acest pasaj pe care l-am tot citat: \u201eVisceral obosit de aceast\u0103 lume ce e noi \u00een\u0219ine en tant que solitude<\/em>. E a\u0219a de frumos \u00een acest \u00eenceput de toamn\u0103 mediteraneean\u0103, cu z\u0103ri str\u0103limpezi str\u0103juite de pini enigmatici \u0219i de m\u0103slini cu frunze pudrate \u00een argint trist. Frumuse\u021bea e \u00eenc\u0103 \u00een lume. Le monde passe, mais son visage ne passe pas<\/em>\u201d. E suficient pentru ca s\u0103 \u00eenve\u021bi s\u0103 devorezi toate r\u0103s\u0103riturile lumii.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

Dac\u0103 am vorbi despre provoc\u0103ri \u2013 pentru cine nu este familiarizat cu genul, a alc\u0103tui o biografie este unul dintre cele mai dificile demersuri \u2013 care a fost de fapt provocarea major\u0103 cu care v-a\u021bi confruntat \u00een alc\u0103tuirea textului? Spunea\u021bi c\u0103 la acest om, via\u021ba \u0219i scrisul s\u0103u sunt intim legate\u2026<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Provocarea major\u0103 a fost s\u0103 dau textului miez narativ. Nu am vrut s\u0103 \u00een\u0219ir date \u0219i evenimente, ci s\u0103 povestesc un fragment de via\u021b\u0103. Nu \u0219tiu dac\u0103 am reu\u0219it. Dar nu am exersat niciodat\u0103 acest gen literar, a\u0219a ca a\u0219tept s\u0103 v\u0103d ce vor spune cei care vor citi. \u0218i \u00eentr-un astfel de demers mai este, cred, ceva important: discre\u021bia autorului. Am \u00eencercat s\u0103 p\u0103strez, mereu, taina care \u00eenconjoar\u0103 via\u021ba \u201epersonajului\u201d. \u00cen cazul P\u0103rintelui Scrima, este esen\u021bial acest lucru, pentru c\u0103 discre\u021bia f\u0103cea parte din datele esen\u021biale ale fiin\u021bei sale. \u00cen tain\u0103 vorbe\u0219te Duhul, ale c\u0103rui semne el le-a c\u0103utat mereu; dar ele nu pot fi sesizate dec\u00e2t \u00een m\u0103sura \u00een care curiozitatea \u201ebiografului\u201d \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 se smereasc\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Se reflect\u0103 via\u021ba sa \u00een ceea ce a scris? \u00cen ce m\u0103sur\u0103 \u0219i cum?<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

P\u0103rintele Scrima a fost, \u00een mod neab\u0103tut, monah. Unul neconven\u021bional, nedefinit prin aparen\u021be, ilustr\u00e2nd modelul \u201emonahismului \u00een lume\u201d, cum observ\u0103 Paul Ladouceur. Dar monah deplin. A\u0219adar, o astfel de via\u021b\u0103 \u201eunificat\u0103\u201d radiaz\u0103 \u00een scrieri, fapte, prietenii sau decizii. Unitatea dintre via\u021b\u0103 \u0219i scris trebuie judecat\u0103, cred, \u201epe verticala\u201d acestui principiu unificator, care cred c\u0103 a fost, dup\u0103 lec\u021bia pe care i-a dat-o Antimul, m\u0103rturisirea prezen\u021bei Duhului \u00een orice lucru al lumii.<\/p>\n\n\n\n

P\u0103r\u021bi din parcursul s\u0103u \u2013 momentul Antim, c\u0103l\u0103toria \u00een India, profesoratul la o universitate din Liban, conferin\u021bele pe care le sus\u021bine \u00een Fran\u021ba\u2026 cum ajut\u0103 la definirea unui acas\u0103? De fapt, pentru un monah, teolog, absolvent cu o tez\u0103 despre Platon, ce \u00eenseamn\u0103 a fi acas\u0103?<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Un cuv\u00e2nt drag al P\u0103rintelui Scrima este I Corinteni 10, 12: \u201ede aceea, cel c\u0103ruia i se pare c\u0103 st\u0103 neclintit s\u0103 ia seama s\u0103 nu cad\u0103\u201d. La fel, cred, \u201eacas\u0103\u201d este pentru el, \u00een mod paradoxal pentru ceilal\u021bi, tocmai nea\u0219ezarea, itineran\u021ba: o lume de semne \u00een care a \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 se lase condus de Duhul. \u00cen cursul despre experien\u021ba spiritual\u0103 observa, inspirat, c\u0103 primul l\u0103ca\u0219 al Chivotului a fost cortul, nu casa cl\u0103dit\u0103 din piatr\u0103. Nomadul, nu sedentarul \u0219tie s\u0103 r\u0103spund\u0103 la aceast\u0103 \u00eentrebare, pentru c\u0103 d\u0103 casei alt sens dec\u00e2t pe cel al posesiunii unui bun: pe cel al familiarit\u0103\u021bii \u0219i al libert\u0103\u021bii, tr\u0103ite doar \u00eempreun\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Care a fost rela\u021bia sa cu mi\u0219carea \u201eRugul Aprins\u201d?<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Rugul Aprins a fost, cred, mai mult dec\u00e2t o mi\u0219care. A fost un miracol, unul dintre cele mai frumoase momente ale istoriei noastre contemporane. Intelectuali, arti\u0219ti, duhovnici, teologi, oameni de tot felul se adunau \u00een spiritul credin\u021bei, vorbeau despre marea cultur\u0103 \u0219i, cel mai important, luau parte la liturghie cu bucurie, ca la o form\u0103 fireasc\u0103, primenit\u0103 de a fi. P\u0103rintele Scrima (care a fost \u00eendrumat spre Rugul Aprins de c\u0103tre un personaj interesant al vremii, Marcel Avramescu) descrie, \u00een Timpul Rugului Aprins. Grupul de la Antim<\/em>, cele ce se \u00eent\u00e2mplau la M\u0103n\u0103stirea Antim, din Bucure\u0219ti. Doar amintesc c\u00e2teva repere: intersec\u021bia dintre tradi\u021bie \u0219i \u201enonconformism activ\u201d, \u201efraternitatea\u201d spiritual\u0103, \u201esavoarea paradoxului\u201d, libertatea, tradus\u0103 ca verbalizare, \u201ecodul umorului\u201d, cultura trainic\u0103. Toate acestea r\u0103m\u00e2n coordonate ale personalit\u0103\u021bii P\u0103rintelui Scrima. Se observ\u0103 \u00een fiecare r\u00e2nd pe care l-a scris, \u00een fiecare g\u00e2nd al s\u0103u. Dar dincolo de aceast\u0103 bogat\u0103 articulare sufleteasc\u0103, r\u0103m\u00e2ne \u0219i un gest esen\u021bial, pe care Antimul l-a d\u0103ruit P\u0103rintelui Scrima: m\u0103rturisirea, ca matc\u0103 \u0219i form\u0103 privilegiat\u0103 a vie\u021bii spirituale; \u00een\u021belegerea prezen\u021bei Duhului, urmat\u0103 de vestirea ei, cu bucurie. O va face \u00eentr-o form\u0103 anume, coment\u00e2nd, la Paris, la Aba\u021bia Sainte-Marie du Mont de Cats, \u00een Liban, cu fra\u021bii de la Deir-el-Harf \u0219i nu numai, scrisoarea-testament a lui Ivan Kul\u00eeghin, duhovnicul grupului, el \u00eensu\u0219i o figur\u0103 enigmatic\u0103, decisiv\u0103 \u00een biografia P\u0103rintelui Scrima. Este o form\u0103 de a transmite tradi\u021bia isihast\u0103 ca \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 vie, nu ca re\u021betar sau sintez\u0103 teoretic\u0103. Cuvintele lui Ivan cel Str\u0103in nu sunt pur \u0219i simplu \u201erelatate\u201d, ci repovestite, ca noutate surprinz\u0103toare, \u00eentr-o \u00eempletire unic\u0103 cu via\u021ba celui care o interpreteaz\u0103, cu z\u0103bav\u0103 \u0219i aten\u021bie crescute din melancolie \u0219i dor. Transmiterea tradi\u021biei, m\u0103rturisirea P\u0103rintelui Scrima este astfel un exemplu al \u201efidelit\u0103\u021bii creatoare\u201d prin care intr\u0103 Duhul \u00een r\u00e2ndul oamenilor.<\/p>\n\n\n\n

Ce a reprezentat \u00eent\u00e2lnirea cu patriarhul Justinian Marina?<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Este, cred, una dintre \u00eent\u00e2lnirile providen\u021biale din biografia P\u0103rintelui Scrima. Dincolo de timpul istoric z\u0103natic, \u00eentre cei doi a existat o lung\u0103 \u0219i profund\u0103 pre\u021buire reciproc\u0103. Patriarhul Justinian \u00eel va aduce bibliotecar la Patriarhie, \u00een momentul \u00een care Seminarul Teologic de la Neam\u021b se \u00eenchide. Apoi va juca un rol esen\u021bial (evident, \u0219i prin leg\u0103turile politice importante pe care le avea), \u00een plecarea t\u00e2n\u0103rului monah \u00een India (\u00eel va sus\u021bine chiar financiar, c\u00e2t a fost posibil). \u00cen anii petrecu\u021bi de P\u0103rintele Scrima departe de \u021bar\u0103, \u00eel va chema \u00een multe r\u00e2nduri \u00eenapoi, f\u0103r\u0103 succes \u00eens\u0103. Exist\u0103 o scrisoare \u00eentre Patriarhul Justinian \u0219i Patriarhul Athenagoras \u00een care primul se ar\u0103ta \u00eengrijorat de starea fiului s\u0103u duhovnicesc \u0219i \u00eencerca s\u0103 \u00eei \u201eg\u0103seasc\u0103 un rost\u201d. P\u0103rintele Scrima i-a scris mereu cu afec\u021biune \u0219i bucurie, lui dar \u0219i fiului s\u0103u, Ovidiu. S-au \u00eent\u00e2lnit \u00een multe r\u00e2nduri \u00een str\u0103in\u0103tate, ceea ce, la un moment dat, determin\u0103 Securitatea s\u0103 considere c\u0103 Patriarhul \u201ea pus ochii pe Scrima\u201d (sic!) \u0219i l-a trimis \u00een Occident cu mesaje secrete. Cel mai relevant fapt s-a petrecut \u00eens\u0103 la moartea Patriarhului. P\u0103rintele Scrima \u021bine, la Radio \u201eEuropa liber\u0103\u201d, un scurt cuv\u00e2nt \u00een care spune: \u201epatriarhul Justinian era un om de inim\u0103, cu adev\u0103rat \u00een stare s\u0103 iubeasc\u0103, s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103, s\u0103 accepte via\u021ba \u00een totalitatea ei tumultuoas\u0103\u201d. Este unul din locurile \u00een care, ca de at\u00e2tea ori, este evident\u0103 \u201emetoda\u201d de \u00een\u021belegere a P\u0103rintelui Scrima: aceea de a rearticula \u0219i resemnifica orizontala istoriei, oric\u00e2t de lipsit\u0103 de \u00een\u021beles ar p\u0103rea, cu o eliberatoare vertical\u0103 a spiritului.<\/p>\n\n\n\n

Care a fost influen\u021ba lui Dumitru St\u0103niloae?<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Cele mai multe lucruri despre acest subiect pute\u021bi afla de la Vlad Alexandrescu, care a \u0219i editat \u0219i comentat majoritatea scrierilor \u201erom\u00e2ne\u0219ti\u201d ale p\u0103rintelui Scrima din anii 1950. Este cert c\u0103 cei doi au avut, \u00een acei ani, o leg\u0103tur\u0103 str\u00e2ns\u0103. P\u0103rintele Scrima \u0219i-a dat licen\u021ba \u00een teologie cu P\u0103rintele St\u0103niloae, despre antropologia apofatic\u0103. Mai mult, \u00een seara de dinainte de a pleca \u00een India \u00eel viziteaz\u0103, pentru a-\u0219i lua r\u0103mas bun. L-a respectat enorm, iar \u00een prima sa \u0219edere la Paris, pl\u0103nuie\u0219te o traducere a Cursului de ascetic\u0103 \u0219i mistic\u0103<\/em>, pe care \u00eel considera o lucrare esen\u021bial\u0103 pentru spiritualitatea cre\u0219tin\u0103. De asemenea, orientarea studiilor sale teologice c\u0103tre Sf. Grigorie Palama \u0219i Sf. Maxim M\u0103rturisitorul este, \u00een mod limpede, influen\u021bat\u0103 de profesorul s\u0103u. Cu toate acestea, leg\u0103tura dintre cei doi se pierde \u00een timp; schimbul de scrisori dintre ei este foarte sumar. Cel mai de ne\u00een\u021beles fapt este pentru mine acela c\u0103, dup\u0103 revenirea \u00een Bucure\u0219ti a P\u0103rintelui Scrima, \u00een anii 1990, leg\u0103tura dintre cei doi nu se reface. Nu s-au frecventat \u00een mod deosebit \u0219i nici nu am g\u0103sit m\u0103rturii despre \u00eent\u00e2lniri miraculoase, precum aceea avut\u0103 cu P\u0103rintele Cleopa, c\u00e2nd s-au rugat \u00eendelung \u00eempreun\u0103. Andrei Ple\u0219u a povestit aceast\u0103 \u00eent\u00e2mplare. Mai mult, \u00een arhiv\u0103 exista o variant\u0103 a textului despre Rugul Aprins \u00een care P\u0103rintele Scrima depl\u00e2nge atitudinea profesorului s\u0103u \u00een fa\u021ba anchetatorilor Securit\u0103\u021bii. Dincolo de toate acestea, cerd c\u0103 r\u0103m\u00e2ne o influen\u021b\u0103 intelectual\u0103 decisiv\u0103 a P\u0103rintelui St\u0103niloae asupra t\u00e2n\u0103rului student Andrei Scrima, de\u0219i formulele suflete\u0219ti, dorurile \u0219i mizele spirituale ale celor doi difer\u0103. Rela\u021bia dintre cei doi r\u0103m\u00e2ne pentru mine una dintre \u201etainele\u201d biografice despre care vorbeam mai sus.<\/p>\n\n\n\n

Cum s-a raportat Securitatea P\u0103rintele Andr\u00e9 Scrima?<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Lectura dosarului aflat la CNSAS las\u0103 un gust amar. Agramat, compus cu r\u0103utate \u0219i cu un iz de suspiciune care v\u0103desc \u00eentunecata alc\u0103tuire sufleteasc\u0103 a lucr\u0103torilor \u00een poli\u021bia politic\u0103 a acelor vremuri. Au existat dou\u0103 \u00eencerc\u0103ri de a-l \u201eprinde\u201d pe P\u0103rintele Scrima. Una \u00een 1953, c\u00e2nd se poate citi \u00eentr-o not\u0103: \u201e\u00eentruc\u00e2t nu avem material compromi\u021b\u0103tor s\u0103 se treac\u0103 la recrutarea acestuia, pe baz\u0103 de constr\u00e2ngere\u201d. Apoi, \u00een 1968, c\u00e2nd Ion Mihai Pacepa aprob\u0103 \u201eplanul Sony\u201d pentru stabilirea \u201eoportunit\u0103\u021bii \u0219i a posibilit\u0103\u021bii atragerii la colaborare\u201d a P\u0103rintelui Scrima, dar \u0219i pentru a documenta ac\u021biunile (du\u0219m\u0103noase, desigur) ale sale la adresa Rom\u00e2niei. Ambele \u00eencerc\u0103ri e\u0219ueaz\u0103. Nu exist\u0103 niciun document dintre cele accesibile care s\u0103 ateste vreo colaborare. \u0218i cred c\u0103 s-a ap\u0103rat, meticulos \u0219i abil, de aceste tentative, la fel cum a \u00eenfruntat politicos \u0219i toate chem\u0103rile insistente \u00eenapoi \u00een \u021bar\u0103, venite din partea Patriarhului Iustinian. Securitatea l-a urm\u0103rit constant, a adunat informa\u021bii de tot felul, a elaborat, cum spuneam, planuri \u0219i a trimis \u201eemisari\u201d pentru a-i controla activitatea. De exemplu, sursa Petroniu declar\u0103: \u201eAndrei Scrima este la ora actual\u0103 personajul cel mai interesant din toat\u0103 emigra\u021bia rom\u00e2n\u0103 din str\u0103in\u0103tate\u201d. O alt\u0103 \u201esurs\u0103\u201d, \u201eEremia\u201d \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eel reapropie de cercurile teologice din Rom\u00e2nia, f\u0103r\u0103 succes \u00eens\u0103. Multe alte \u201esurse\u201d noteaz\u0103 conversa\u021bii sau \u00eent\u00e2lniri avute, d\u00e2ndu-le o not\u0103 tenebroas\u0103, conspirativ\u0103. Agenta \u201eVasilica\u201d este cel mai nou exemplu, despre care s-a tot vorbit. Cred c\u0103, prin lectura dosarului, devine cel mai evident contrastul dintre rugina istoriei \u0219i str\u0103lucirea \u00eenmiresmat\u0103 a Duhului. Biografia P\u0103rintelui Scrima este ceea ce poate fi mai str\u0103in de \u201ed\u0103rile de seam\u0103\u201d scrise cu creion chimic, care compun dovezile urm\u0103ritorilor s\u0103i. E\u0219ecul \u00een a-l transforma \u00een \u201ecolaborator\u201d sau vector al vreunei influen\u021be politice este semnul c\u0103 timpurile \u00eence\u021bo\u0219ate nu i-au \u00eentunecat destinul.<\/p>\n\n\n\n

Care era scopul interven\u021biilor sale la Radio Europa Liber\u0103?<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

O scrisoare c\u0103tre George Cior\u0103nescu din 1968 (pe care am amintit-o \u00een carte) atest\u0103 un contact direct al P\u0103rintelui Scrima cu Radio Europa Liber\u0103. Urme concrete (transcrieri, men\u021biuni) nu sunt \u00eens\u0103 dec\u00e2t \u00een leg\u0103tur\u0103 cu dou\u0103 emisiuni, una despre moartea Patriarhului Justinian, despre care am vorbit adineaori \u0219i una (\u00een mai multe p\u0103r\u021bi) despre sonetele lui Vasile Voiculescu. De altele nu am \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i a\u0219 fi recunosc\u0103tor cititorilor care mi-ar putea oferi mai multe informa\u021bii. Cert este c\u0103 aceste interven\u021bii nu au avut un caracater politic. P\u0103rintele Scrima nu intr\u0103 \u00een defini\u021bia dizidentului politic, ceea ce, pe de alt\u0103 parte, a \u0219i atras b\u0103nuieli din partea diasporei (\u00een special Virgil Ierunca). Consider\u0103 comunismul o tulburare apocaliptic\u0103 a faptului de a fi \u0219i o maimu\u021b\u0103real\u0103 a cre\u0219tinismului, dar nu se \u201e\u00eenroleaz\u0103\u201d \u00eentr-o lupt\u0103 \u00eempotriva lui. De asemenea, cu excep\u021bia unor prietenii durabile, nu p\u0103streaz\u0103 leg\u0103turi ad\u00e2nci cu spa\u021biul rom\u00e2nesc, p\u0103r\u0103sit la mijlocul anilor 1950. Nu este cu totul str\u0103in de problemele politice. Ia o atitudine ferm\u0103 \u00een problema palestinian\u0103 sau \u00een disputa care \u00eenconjoar\u0103 r\u0103zboiul civil din Liban, dispre\u021buie\u0219te \u201ediploma\u021bia sovietic\u0103\u201d a Bisericii Ruse \u00een cadrul Conciliului Vatican II. Dincolo de asta \u00eens\u0103 mizele P\u0103rintelui Scrima sunt \u00eens\u0103 mai degrab\u0103 spirituale dec\u00e2t istorice. Problemele lumii \u00ee\u0219i g\u0103sesc, pentru el, semnifica\u021bia sau tragismul pe verticala Duhului, iar nu \u00een orizontalitatea lumii.<\/p>\n\n\n\n

Cu ce trebuie s\u0103 fii \u00eenzestrat ca s\u0103 \u00eel \u00een\u021belegi pe P\u0103rintele Andr\u00e9 Scrima? Care este bagajul minim mental pentru a putea intra pe frecven\u021ba celui care a creat \u201eideea omului l\u0103untric\u201d?<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

 Apostolul Pavel spunea \u00een II Corinteni 4, 16 c\u0103 \u201eomul cel din afar\u0103 se trece, cel din\u0103untru se \u00eennoie\u0219te din zi \u00een zi\u201d. P\u0103rintele Scrima a vorbit mereu despre aceast\u0103 \u00eennoire, ca despre forma privilegiat\u0103 a vie\u021bii spirituale. Cred c\u0103 de asta este nevoie: de disponibilitatea de \u00eennoire \u0219i de primenire continu\u0103. Formulele luate de-a gata, adev\u0103rurile sobre \u0219i definitiv obeze, gesturile mecanice sunt obstacole \u00een calea spiritului, iar omul l\u0103untric este cel care a \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 le ocoleasc\u0103. Libertatea, puterea de a resim\u021bi uimirea \u0219i bucuria, dorul de ceruri, c\u0103utarea adierii m\u00e2ng\u00e2ietoare a Duhului sunt semne \u0219i str\u0103luciri ale \u201eomului l\u0103untric\u201d; iar cultivarea lor \u00eel preg\u0103te\u0219te pe cititor \u0219i pentru \u00eent\u00e2lnirea cu textele P\u0103rintelui Scrima.<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 ar fi \u2013 utopic vorbind \u2013 s\u0103 \u00eel \u00eent\u00e2lni\u021bi P\u0103rintele Andr\u00e9 Scrima, ce \u00eentrebare i-a\u021bi adresa? Sau care ar fi gestul pe care l-a\u021bi face?<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Mai \u00eent\u00e2i de toate l-a\u0219 asculta \u0219i a\u0219 \u00eencerca s\u0103 re\u021bin fiecare cuv\u00e2nt. \u00cen sinea mea, poate c\u0103 m-a\u0219 tot \u00eentreba: oare m-ar primi s\u0103 st\u0103m la un taifas vreodat\u0103\u2026Cine \u0219tie?<\/p>\n\n\n\n

Not\u0103: Acest interviu a fost publicat \u00een revista literar\u0103 Libris nr.2\/2020<\/a><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\nAr trebui s\u0103 specific\u0103m de la \u00eenceput cititorilor faptul c\u0103 dumneavoastr\u0103 nu l-a\u021bi \u00eent\u00e2lnit personal pe P\u0103rintele Andr\u00e9 Scrima \u0219i c\u0103 biografia pe care urmeaz\u0103 s\u0103 o publica\u021bi \u00een cur\u00e2nd este rezultatul cercet\u0103rii surselor de arhiv\u0103, a manuscriselor personale ale acestuia, ale scrisorilor, \u00eensemn\u0103rilor \u0219i m\u0103rturiilor celor care au avut…\n<\/div>\n
Continue reading “Ioan Alexandru Tofan: Uneori \u00eemi este dor de \u00eent\u00e2lnirea cu P\u0103rintele Scrima pe care nu am avut-o”<\/span>…<\/a><\/div>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":241,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[11],"tags":[],"class_list":["post-240","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-jurnalism","entry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.simonapreda.com\/eng\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/240","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.simonapreda.com\/eng\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.simonapreda.com\/eng\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.simonapreda.com\/eng\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.simonapreda.com\/eng\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=240"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.simonapreda.com\/eng\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/240\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":495,"href":"https:\/\/www.simonapreda.com\/eng\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/240\/revisions\/495"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.simonapreda.com\/eng\/wp-json\/wp\/v2\/media\/241"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.simonapreda.com\/eng\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=240"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.simonapreda.com\/eng\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=240"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.simonapreda.com\/eng\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=240"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}