{"id":239,"date":"2021-09-20T11:03:17","date_gmt":"2021-09-20T11:03:17","guid":{"rendered":"http:\/\/www.simonapreda.com\/eng\/?p=239"},"modified":"2021-09-27T13:43:30","modified_gmt":"2021-09-27T10:43:30","slug":"ana-blandiana-a-invata-abc-ul-binelui-inseamna-a-invata-sa-rezisti-tuturor-extremismelor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.simonapreda.com\/eng\/ana-blandiana-a-invata-abc-ul-binelui-inseamna-a-invata-sa-rezisti-tuturor-extremismelor\/","title":{"rendered":"Ana Blandiana: A \u00eenv\u0103\u021ba ABC-ul binelui \u00eenseamn\u0103 a \u00eenv\u0103\u021ba s\u0103 rezi\u0219ti tuturor extremismelor."},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

V\u0103 invit s\u0103 \u00eencepem acest dialog pornind de la ideea memoriei ca form\u0103 de justi\u021bie, de recuperare \u0219i de argument \u00een fa\u021ba istoriei. V-am ascultat de cur\u00e2nd sus\u021bin\u00e2nd o conferin\u021b\u0103 la Memorialul Sighet \u00een fa\u021ba unor studen\u021bi \u0219i am v\u0103zut pe chipurile lor impresia extraordinar\u0103 pe care a\u021bi produs-o. De ce e necesar, de ce e bine ca tinerii s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 ce s-a petrecut acolo?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Pentru a putea \u00een\u021belege pe ce lume sunt nu ai cum s\u0103 \u00een\u021belegi ziua de azi dac\u0103 nu \u0219tii nimic despre ziua de ieri din care ea s-a n\u0103scut. De acum aproape 30 de ani de c\u00e2nd am \u00eenceput realizarea Muzeului de la Sighet am spus c\u0103 el nu trebuie s\u0103 fie privit ca un drum spre trecut, ci spre prezent. Un prezent din care trebuiau recunoscute reziduurile trecutului. De aici \u0219i urgen\u021ba realiz\u0103rii Memorialului pentru ca tinerii s\u0103 poat\u0103 descoperi \u0219i \u00een\u021belege ce au tr\u0103it p\u0103rin\u021bii lor adesea f\u0103r\u0103 a \u00een\u021belege nici ei de ce tr\u0103iser\u0103 ceea ce tr\u0103iser\u0103. \u00cen ceea ce prive\u0219te ideea memoriei ca form\u0103 de justi\u021bie, ea este r\u0103spunsul \u2013 dat \u00een urm\u0103 cu un sfert de secol c\u00e2nd am \u00eenceput Memorialul \u2013 felului \u00een care justi\u021bia \u00eent\u00e2rzia s\u0103 fac\u0103 dreptate victimelor represiunii comuniste, c\u00e2nd statul de drept nu se hot\u0103ra s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103 func\u021bioneze \u0219i doar memoria \u00eencerca s\u0103 \u00eempiedice vehiculul istoriei s\u0103 fac\u0103 marche arri\u00e8re.<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 ar fi s\u0103 povesti\u021bi despre un moment cu adev\u0103rat dificil de care v-a\u021bi lovit atunci c\u00e2nd a\u021bi pornit la drum cu acest proiect al Memorialului, care ar fi acela?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Momentul \u00een care, dup\u0103 ce prezentasem Consiliului Europei proiectul g\u00e2ndit \u0219i scris \u00eempreun\u0103 cu Romulus Rusan, iar institu\u021bia european\u0103 (\u00een care Rom\u00e2nia nu era \u00eenc\u0103 admis\u0103 din cauza mineriadelor) l-a luat sub egida sa \u0219i l-a editat \u00een englez\u0103 \u0219i \u00een francez\u0103. \u00centre aflarea la telefon a ve\u0219tii \u0219i primirea prin po\u0219t\u0103 a celor dou\u0103 bro\u0219uri au trecut mai multe zile \u00een care Alian\u021ba Civic\u0103, \u00een numele c\u0103reia fusese prezentat proiectul, a organizat o conferin\u021b\u0103 de pres\u0103 anun\u021b\u00e2nd c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia se va realiza sub egida Consiliului Europei primul Memorial al Victimelor Comunismului din lume. Urmarea a fost o adev\u0103rat\u0103 rev\u0103rsare de ur\u0103, atacuri \u0219i oficiale culmin\u00e2nd cu editorialul publicat \u00een dou\u0103 numere ale oficiosului guvernului V\u0103c\u0103roiu \u201eVocea Rom\u00e2niei\u201d intitulat \u201eSacrilegiul de la Sighet\u201d. Sacrilegiul era c\u0103 vindem Consiliului Europei suferin\u021ba rom\u00e2nilor. Momentul dificil despre care m\u0103 \u00eentreba\u021bi a fost \u00eens\u0103 nu atunci, ci c\u00e2teva zile mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd Consiliul Europei, proiect care con\u021binea pe l\u00e2ng\u0103 textul nostru un capitol \u00een plus despre cum se vor str\u00e2nge fondurile pentru realizare. A fost momentul \u00een care am \u00een\u021beles c\u0103 noi va trebui s\u0103 str\u00e2ngem fondurile. Poate s\u0103 par\u0103 ciudat din perspectiva \u2013 mult schimbat\u0103 pe parcursul ultimul sfert de secol \u2013 c\u0103 nu ne g\u00e2ndiser\u0103m nici o clip\u0103 \u00een timp ce scrisesem proiectul la banii din care va fi f\u0103cut. Presupun c\u0103 subliminal credeam c\u0103, asum\u00e2ndu-\u0219i proiectul, Consiliul Europei \u00ee\u0219i asum\u0103 \u0219i realizarea lui. Doar c\u0103 nu s-a \u00eent\u00e2mplat a\u0219a. \u0218i cum nu puteam sub ploaia de insulte guvernamentale s\u0103 m\u0103rturisim c\u0103 am \u00een\u021beles gre\u0219it \u0219i s\u0103 d\u0103m \u00eenapoi, \u00een urm\u0103torii dou\u0103zeci \u0219i opt de ani am fost obliga\u021bi s\u0103 fim nu doar cei care au g\u00e2ndit Memorialul ci \u0219i cei care l-au realizat. Iar pentru asta a trebuit nu doar s\u0103 str\u00e2ngem \u00een jurul nostru o echip\u0103 entuziasmat\u0103 de idee \u0219i s\u0103 \u00eenfiin\u021b\u0103m o funda\u021bie \u00een cadrul legal al c\u0103reia s\u0103 ac\u021bioneze, ci \u0219i s\u0103 cre\u0103m reprezentan\u021be ale acestei funda\u021bii \u00een p\u0103r\u021bile lumii cu exil rom\u00e2nesc: Paris, M\u00fcnchen, Los Angeles.<\/p>\n\n\n\n

\u0218i cel mai frumos moment? \u00cen afar\u0103 de cel \u00een care le privi\u021bi ochii tinerilor atunci c\u00e2nd ies din Memorial?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Nu e unul singur. Sunt dimine\u021bile \u00een care ajung\u00e2nd la biroul meu de la Funda\u021bia Academia Civic\u0103 din Bucure\u0219ti mi se aduce fotografia sosit\u0103 prin mail cu lungul \u0219ir de vizitatori din ziua precedent\u0103 de la poarta Memorialului de la Sighet. Atunci, de fiecare dat\u0103 \u00eemi spun c\u0103 n-am fost niciodat\u0103 destul de optimist\u0103 ca s\u0103 visez un asemenea succes \u0219i \u00eencerc s\u0103 nu regret sfertul de secol r\u0103pit destinului meu de scriitor prin care l-am pl\u0103tit.<\/p>\n\n\n\n

Sunt lucruri extraordinare pe care le-a\u021bi realizat \u00een to\u021bi ace\u0219ti ani la Memorial Sighet, un spa\u021biu \u2013 deopotriv\u0103 istoric, expozi\u021bional \u0219i al evoc\u0103rilor. \u00centrebarea mea \u2013 pornit\u0103 de la un colocviu pe care l-a\u021bi sus\u021binut cu c\u00e2\u021biva ani \u00een urm\u0103 \u2013 este de ce crede\u021bi c\u0103 de\u0219i expozi\u021bii a\u021bi organizat \u00een multe \u021b\u0103ri europene, interesul publicului german pentru suferin\u021bele \u0219i eforturile noastre a fost mai intens dec\u00e2t \u00een alte p\u0103r\u021bi?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Pentru c\u0103 Germania este singura dintre \u021b\u0103rile Europei Occidentale care nu numai c\u0103 a cunoscut pe propriul ei teritoriu ce a \u00eensemnat comunismul, dar a \u0219i fost legat\u0103 prin minorit\u0103\u021bile germane (sa\u0219ii \u0219i \u0219vabii) de pe teritoriul Rom\u00e2niei de experien\u021ba represiunii comuniste. De altfel, imediat dup\u0103 1989 Germania a deschis \u00een toate \u021b\u0103rile foste comuniste filiale ale marilor sale funda\u021bii cre\u0219tin-democrate, liberale \u0219i social-democrate pentru a sprijini re\u00eenv\u0103\u021barea alfabetului democra\u021biei dup\u0103 45 de ani de totalitarism. Memorialul de la Sighet datoreaz\u0103 mult funda\u021biilor germane cre\u0219tin- democrate Hanns Seidel \u0219i Adenauer.<\/p>\n\n\n\n

Vorbind tinerilor despre memorie \u0219i eroi, a\u021bi folosit o sintagm\u0103 care mi-a pl\u0103cut mult \u0219i pe care v\u0103 invit s\u0103 o dezvolta\u021bi \u2013 a\u021bi afirmat c\u0103 este esen\u021bial ca ei s\u0103 \u00eenve\u021be \u201eABC-ul binelui\u201d\u2026 Ce reprezint\u0103 acest ABC?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Formula pe care v\u0103 aminti\u021bi c\u0103 am folosit-o are cu siguran\u021b\u0103 r\u0103d\u0103cini cre\u0219tine \u0219i \u00een acela\u0219i timp o abia perceptibil\u0103 aur\u0103 nostalgic\u0103. Ea este m\u0103rturisirea, chiar dac\u0103 incon\u0219tient\u0103, a unei comprehensiuni \u2013 m\u0103 jenez s\u0103 folosesc cuv\u00e2ntul spaim\u0103<\/em> \u2013 legate de felul \u00een care simt cum \u00een ultimii ani, poate chiar \u00een ultimele decenii, defini\u021bia Binelui \u0219i a R\u0103ului \u0219i criteriile delimit\u0103rii lor \u00eencep \u00eencet-\u00eencet s\u0103 devin\u0103 nesigure \u0219i s\u0103 estompeze, \u00eenc\u00e2t nu pot s\u0103 nu m\u0103 \u00eentreb uneori dac\u0103 cei foarte tineri mai sunt \u00een stare s\u0103 le perceap\u0103. Timp de 2000 de ani, dac\u0103 ne g\u00e2ndim la cre\u0219tinism \u2013 sau chiar timp de \u0219i mai multe milenii dac\u0103 ne g\u00e2ndim la toate religiile lumii \u00een care aceste no\u021biuni sunt mai mult sau mai pu\u021bin asem\u0103n\u0103toare \u2013 Binele \u0219i R\u0103ul erau definite o dat\u0103 pentru totdeauna cu grani\u021bele dintre ele trasate clar. \u00cen mod absolut \u00een momentul \u00een care credin\u021ba \u00een Absolut a \u00eencetat s\u0103 fie o axiom\u0103, toate valorile au \u00eenceput s\u0103 se relativizeze \u0219i criteriile s\u0103 devin\u0103 fluide, mi\u0219c\u0103toare. \u00cen mod evident este mult mai greu azi dec\u00e2t acum o sut\u0103 de ani s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 pe ce lume este. ABC-ul binelui ei nu-l mai primesc de-a gata \u2013 girat de genera\u021biile anterioare, de seriile succesive de p\u0103rin\u021bi \u2013 ci trebuie s\u0103-l descopere \u0219i s\u0103 opteze pentru el \u00eentre diverse variante adesea de sens contrar. De aici nevoia de modele \u0219i memoria ca drum nu spre trecut, ci spre viitor, despre care vorbeam.<\/p>\n\n\n\n

\u201eEu am r\u0103mas eu \u00eens\u0103mi, nu m-am l\u0103sat transformat\u0103: aceasta cred c\u0103 se nume\u0219te rezisten\u021ba\u201d \u2013 sunt cuvintele dumneavoastr\u0103 referitoare la presiunea totalitar\u0103. Revenind la prezent \u2013 \u00eentrebarea mea este: au disp\u0103rut derapajele extremiste cu adev\u0103rat sau ele s-au convertit \u00een formule care clameaz\u0103, sub numele eticii, un bine comun?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Despre extremism se vorbe\u0219te de obicei cu referiri delimitate strict la zone rasiale, sau religioase sau politice. Eu cred c\u0103 el se poate manifesta \u00een multe alte domenii, poate chiar \u00een toate. Exist\u0103 un extremism al artei, al consumismului, al egalitarismului, al regulilor de via\u021b\u0103, al dogmelor political correctness<\/em>, al dorin\u021bei de putere. Tot ce se afl\u0103 dincolo de at\u00e2t de greu definibil \u201efrontiere ale bunului sim\u021b\u201d este extremism. Dup\u0103 cum orice form\u0103 de violen\u021b\u0103 este extremist\u0103. Toate extremismele din istorie s-au exercitat \u00een numele binelui comun. Dar, ca s\u0103 revin \u0219i s\u0103 completez r\u0103spunsul la \u00eentrebarea precedent\u0103, a \u00eenv\u0103\u021ba ABC-ul binelui \u00eenseamn\u0103 a \u00eenv\u0103\u021ba s\u0103 rezi\u0219ti tuturor extremismelor.<\/p>\n\n\n\n

Putem afirma c\u0103 este evident\u0103 \u00een lumea occidental\u0103 actual\u0103 o tendin\u021b\u0103 st\u00e2ngist\u0103? De unde vine ea de fapt sau cum s-a perpetuat?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Da, mai precis \u00een lumea intelectual\u0103 occidental\u0103 \u0219i \u00eenc\u0103 mai precis \u00een lumea universitar\u0103 occidental\u0103. O puternic\u0103 tendin\u021b\u0103 nu de st\u00e2nga, ci st\u00e2ngist\u0103 care \u00een mod aproape straniu nu \u00ee\u0219i are r\u0103d\u0103cinile nici Rusia, nici \u00een China, ci \u00een Germania, \u00een grupul de la Frankfurt care dup\u0103 venirea lui Hitler la putere a emigrat in corpore \u00een Statele Unite \u0219i a \u00eemp\u00e2nzit universit\u0103\u021bile americane care apoi, la r\u00e2ndul lor, \u00een cadrul unei americaniz\u0103ri treptate a societ\u0103\u021bii de consum, din toat\u0103 lumea au influen\u021bat universit\u0103\u021bile europene. Marile puteri comuniste n-au f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 profite \u00een deceniile care au urmat de aceast\u0103 canalizare spre extrema st\u00e2ng\u0103 a creierelor care prin mecanismele sistemelor de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt \u0219i-au multiplicat ecoul ideilor.<\/p>\n\n\n\n

Tr\u0103im \u00eentr-o lume \u00een care, iat\u0103, unii d\u0103r\u00e2m\u0103 statui. Crede\u021bi c\u0103 fenomenul ne va afecta \u00een mod direct \u0219i pe noi? Am trecut noi printr-o situa\u021bie similar\u0103 c\u00e2ndva?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Nu, noi n-am trecut printr-o situa\u021bie similar\u0103 niciodat\u0103. La noi statuile nu au fost d\u0103r\u00e2mate de masele fanatizate, ci de hot\u0103r\u00e2ri administrative ale unor structuri de partid locuite preponderent de oportuni\u0219ti care f\u0103ceau ce li se spunea de la Moscova s\u0103 fac\u0103. Rom\u00e2nia a avut \u00eentr-o neglijabil\u0103 m\u0103sur\u0103 comuni\u0219ti convin\u0219i, dovad\u0103 c\u0103 n-a avut nici diziden\u021bi, care, pentru a fi dezam\u0103gi\u021bi de comunism, ar fi trebuit mai \u00eent\u00e2i s\u0103 cread\u0103 \u00een el. Cu at\u00e2t mai pu\u021bin, mi-e greu s\u0103-mi imaginez la aceast\u0103 or\u0103 a rom\u00e2nilor, care merg duminica la mall-uri ca la biseric\u0103, o d\u0103r\u00e2mare popular\u0103 de statui din motive ideologice, oric\u00e2t de absurde.<\/p>\n\n\n\n

Putem vorbi \u00een mod direct de neomarxism? Avem iar a\u0219a-numi\u021bii \u201earhitec\u021bi ai binelui\u201d? De fapt, c\u00e2t de puternic\u0103 este ideologia neomarxist\u0103 \u0219i c\u00e2t de mult crede\u021bi c\u0103 va putea ea coaliza \u00een numele unui \u201ebine\u201d numit \u201ecorectitudine politic\u0103\u201d?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Nu cred c\u0103 se poate pune problema unei leg\u0103turi \u00eentre neomarxism \u0219i mase, a\u0219a cum nu cred c\u0103 s-a pus, \u00een fond, nici pentru marxism. \u0218i \u00eentr-un caz \u0219i \u00een altul circula\u021bia \u0219i influen\u021ba teoriei s-a exercitat doar la nivelul cercurilor intelectuale, universitare, mai ales. Devenind filosofie de stat, \u00een \u00eentreaga lume comunist\u0103, puterea marxismului a fost una administrativ\u0103, impus\u0103 politic \u0219i doar astfel determinant\u0103 ideologic, iar leg\u0103tura cu masele a avut forma coerci\u021biei. Orele de marxism, obligatorii, din \u0219colile \u0219i universit\u0103\u021bile noastre asigurau nu adeziunea, ci aversiunea. \u00cen ceea ce prive\u0219te neomarxismul mai sofisticat \u0219i mai subtil dec\u00e2t p\u0103rintele s\u0103u, el domin\u0103 \u00eentr-adev\u0103r universit\u0103\u021bile \u0219i mass-media americane \u2013 ceea ce, desigur, nu \u00eenseamn\u0103 \u201emasele\u201d \u2013 dar \u00eenseamn\u0103 mult \u0219i nelini\u0219titor dac\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 regulile corectitudinii politice tind s\u0103 fie impuse \u00een societ\u0103\u021bi libere \u0219i \u00een state de drept prin mijloace de represiune pe care nu \u00eendr\u0103zniser\u0103 s\u0103 le inventeze dictaturile. Faptul c\u0103 de data aceasta represiunea este ocult\u0103 nu o face mai pu\u021bin \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toare.<\/p>\n\n\n\n

Este corectitudinea politic\u0103 \u0219i o form\u0103 de derut\u0103 sau un efect al unei derute? Iat\u0103 \u2013 se schimb\u0103 titluri de c\u0103r\u021bi, se interzic unele, cinematografia are de suferit\u2026<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Corectitudinea politic\u0103 este \u00een primul r\u00e2nd o form\u0103 violent\u0103 de cenzur\u0103 politic\u0103, de \u00eengr\u0103dire a libert\u0103\u021bii, \u0219i \u2013 prin spaima pe care o genereaz\u0103 \u00een societate \u2013 o form\u0103 de o \u00eencercare neascuns\u0103 la vedere de deturna \u0219i perverti g\u00e2ndirea liber\u0103, esen\u021ba democra\u021biei. Prin felul \u00een care neag\u0103 dreptul fiec\u0103rui om de a g\u00e2ndi cu propria sa minte ea \u00ee\u0219i demasc\u0103 natura totalitar\u0103 \u0219i \u00eenrudirea vinovat\u0103 cu esen\u021ba comunismului. Dar dincolo de aceast\u0103 defini\u021bie a eviden\u021bei, pentru mine corectitudinea politic\u0103 are, prin lipsa de logic\u0103 \u0219i absurdul pe care \u00eel con\u021bine cu leg\u0103turi oculte cu alte proiecte contra naturii precum transsexualitatea sau transform\u0103rile genetice. Pentru c\u0103 este ceva nefiresc, contra-naturii, \u00een acest demers al unor intelectuali \u00eempotriva g\u00e2ndirii \u0219i al unor oameni liberi \u00eempotriva libert\u0103\u021bii, ceva aproape imposibil de \u00een\u021beles dac\u0103 nu ar exista precedentul istoric al \u201elag\u0103rului socialist\u201d. (Folosesc aceast\u0103 formul\u0103 creat\u0103 \u00een limba rus\u0103 \u0219i preluat\u0103 apoi de celelalte \u021b\u0103ri comuniste, care m-a uimit \u00eentotdeauna prin felul \u00een care \u00ee\u0219i m\u0103rturisea cu m\u00e2ndrie propria condi\u021bie penitenciar\u0103) Doar c\u0103 tr\u0103isem cu iluzia c\u0103 e vorba de un capitol \u00eencheiat, \u00een timp ce corectitudinea politic\u0103 este dovada evident\u0103 \u0219i \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toare c\u0103 istoria e dispus\u0103 s\u0103 fac\u0103 marche arri\u00e8re.<\/p>\n\n\n\n

Cenzura aceasta creeaz\u0103 team\u0103?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Da, a\u0219ezarea fricii ca pe o bomb\u0103 cu efect \u00eent\u00e2rziat \u00een inima unor societ\u0103\u021bi libere este cea mai nelini\u0219titoare dintre efectele corectitudinii politice. Pentru c\u0103 nu este numai frica de marginalizarea social\u0103, de interzicerea succesului, de distrugerea anturajului a celui ce nu se supune, nu este doar frica de a-\u0219i pierde serviciul, ci \u0219i frica de a-\u0219i pierde min\u021bile \u00een fa\u021ba imposibilit\u0103\u021bii de a \u00een\u021belege sensul unui r\u0103u \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 sinuciga\u0219.<\/p>\n\n\n\n

Putem vorbi despre o pozi\u021bie, o atitudine fireasc\u0103 \u0219i onest\u0103 fa\u021b\u0103 de ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103? Ce ar trebui f\u0103cut? Exist\u0103 vreun gest, vreun act simbolic pe care ar trebui s\u0103 \u00eel fac\u0103 scriitorii \u2013 al\u0103turi de al\u021bi membri ai societ\u0103\u021bii civile \u2013 \u00een mod aparte?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Este de-a dreptul ciudat cum aceast\u0103 fric\u0103 de incomprehensibil \u0219i marginalizare este mai paralizant\u0103 dec\u00e2t frica de \u00eenchisoare \u0219i moarte din comunism. Exist\u0103 scriitori ajun\u0219i \u00een \u00eenchisoare pentru c\u0103 au protestat \u00een China \u0219i Vietnam, dar nu exist\u0103 scriitori care s\u0103 fi protestat \u00eempotriva politicii corecte a rescrierii istoriei \u0219i-a discrimin\u0103rii pozitive. O biat\u0103 list\u0103 de semn\u0103turi str\u00e2nse pe un apel precaut la normalitate scris cu grija de a nu jigni nici extremi\u0219tii, nici fanaticii este tot ce a ap\u0103rut dup\u0103 d\u0103r\u00e2marea statuilor. Nu exist\u0103 o opozi\u021bie politic\u0103 \u00eempotriva st\u00e2ngii extremiste, nu exist\u0103 nici m\u0103car o opozi\u021bie a bunului sim\u021b \u00eempotriva abera\u021biilor \u0219i lipsei de logic\u0103 care cucere\u0219te spa\u021biul public. \u0218i asta nu pentru c\u0103 nu se con\u0219tientizeaz\u0103 pericolul, ci pentru c\u0103 nu exist\u0103 curajul de a-l influen\u021ba. Poate c\u0103 explica\u021bia se afl\u0103 \u00een lungile decenii de cultivare exclusiv\u0103 a consumismului, \u00een care accentul s-a pus doar pe materialitate, \u00een care timpul a fost doar bani, iar valorile spirituale s-au relaxat, s-au estompat, \u0219i-au pierdut valoarea de \u00eentrebuin\u021bare. \u00centre neru\u0219inarea reprezentat\u0103 de fake news<\/em> \u0219i oportunitatea v\u00e2nz\u0103rii cuv\u00e2ntului celui care d\u0103 mai mult, mass-media a devenit cel mai vinovat pedagog al unei libert\u0103\u021bi lene\u0219e b\u0103ltind \u00eentre indiferen\u021b\u0103 \u0219i derut\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u0218i cum convingem tinerii c\u0103 ader\u00e2nd la aceast\u0103 idee se afl\u0103, de fapt, \u00eentr-o eroare? Care sunt argumentele, care sunt lec\u021biile minimale care \u00eei pot determina s\u0103 reg\u00e2ndeasc\u0103 fenomenul \u0219i s\u0103 ia o distan\u021b\u0103 critic\u0103 fa\u021b\u0103 de ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 v\u0103 referi\u021bi la tinerii de la noi nu cred c\u0103 \u2013 \u00een m\u0103sura \u00een care se pune problema \u2013 e vorba de aderarea la anumite idei ci de o imitare, de consisten\u021ba unor mode, la pachet cu blugii sf\u00e2\u0219ia\u021bi \u0219i ultimele \u0219lag\u0103re. Solu\u021bia de contracarare este dirijarea lor spre cultura \u00eenalt\u0103, cultura de tip clasic, nu cultura de consum, cultura care cuprinde \u00een sine memoria \u0219i \u00eei \u00eenva\u021b\u0103 dincotro vin, unde au ajuns \u0219i \u00eencotro ar trebui s\u0103 mearg\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Este corectitudinea politic\u0103 o amenin\u021bare real\u0103 \u0219i pentru Rom\u00e2nia? Cum ne va afecta \u2013 pe termen mediu \u0219i lung?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Cred c\u0103 fostele \u021b\u0103ri oprimate de comunism, printre care \u0219i Rom\u00e2nia, sunt mult mai pu\u021bin vulnerabile la corectitudinea politic\u0103 pentru simplul motiv c\u0103 ea seam\u0103n\u0103 prea mult cu cenzura interioar\u0103 care \u00eei umilea pe vremuri pe rom\u00e2ni ca s\u0103 mai poat\u0103 s\u0103 se lase st\u0103p\u00e2ni\u021bi de ea acum. Pe de alt\u0103 parte \u00een pedigree-ul nostru exist\u0103 o prea lung\u0103 perioad\u0103 a libert\u0103\u021bii interzise ca s\u0103 renun\u021b\u0103m acum la ea de bun\u0103 voie. \u00cen general sentimentul meu este c\u0103 intelectualii din Est \u2013 trecu\u021bi prin suferin\u021bele celor 45 de ani de comunism \u2013 sunt mai maturi \u0219i mai pu\u021bin manipulabili dec\u00e2t colegii lor occidentali.<\/p>\n\n\n\n

Not\u0103: Acest interviu a fost publicat \u00een revista RAMURI, nr. 11 2020<\/a><\/em>.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\nV\u0103 invit s\u0103 \u00eencepem acest dialog pornind de la ideea memoriei ca form\u0103 de justi\u021bie, de recuperare \u0219i de argument \u00een fa\u021ba istoriei. V-am ascultat de cur\u00e2nd sus\u021bin\u00e2nd o conferin\u021b\u0103 la Memorialul Sighet \u00een fa\u021ba unor studen\u021bi \u0219i am v\u0103zut pe chipurile lor impresia extraordinar\u0103 pe care a\u021bi produs-o. De…\n<\/div>\n
Continue reading “Ana Blandiana: A \u00eenv\u0103\u021ba ABC-ul binelui \u00eenseamn\u0103 a \u00eenv\u0103\u021ba s\u0103 rezi\u0219ti tuturor extremismelor.”<\/span>…<\/a><\/div>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":244,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[11],"tags":[],"class_list":["post-239","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-jurnalism","entry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.simonapreda.com\/eng\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/239","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.simonapreda.com\/eng\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.simonapreda.com\/eng\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.simonapreda.com\/eng\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.simonapreda.com\/eng\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=239"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.simonapreda.com\/eng\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/239\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":493,"href":"https:\/\/www.simonapreda.com\/eng\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/239\/revisions\/493"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.simonapreda.com\/eng\/wp-json\/wp\/v2\/media\/244"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.simonapreda.com\/eng\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=239"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.simonapreda.com\/eng\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=239"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.simonapreda.com\/eng\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=239"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}