{"id":219,"date":"2021-09-20T09:55:48","date_gmt":"2021-09-20T09:55:48","guid":{"rendered":"http:\/\/www.simonapreda.com\/eng\/?p=219"},"modified":"2021-09-27T13:45:59","modified_gmt":"2021-09-27T10:45:59","slug":"ioana-bentoiu-pentru-mine-cuvantul-libertate-este-cel-mai-frumos-cuvant","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.simonapreda.com\/eng\/ioana-bentoiu-pentru-mine-cuvantul-libertate-este-cel-mai-frumos-cuvant\/","title":{"rendered":"Ioana Bentoiu: Pentru mine cuvantul \u201elibertate\u201d este cel mai frumos cuv\u00e2nt"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n


C\u00e2nd, c\u00e2t \u0219i \u00een ce fel v-a vorbit pentru prima dat\u0103 mama dumneavoastra despre primele decenii ale instaur\u0103rii comunismului \u00een Rom\u00e2nia ? <\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Mai \u00eent\u00e2i, trebuie s\u0103 v\u0103 spun c\u0103 \u00een multe privin\u021be, p\u0103rin\u021bii mei au fost indisociabili. Nu pot spune c\u0103 mama mi-a vorbit. Au vorbit am\u00e2ndoi. \u0218i despre aceste lucruri, \u00een special Tata. Povestirile lor au fost legate de istoria personal\u0103 a bunicului meu, avocatul \u0219i ministrul liberal Aurelian Bentoiu, care se afla \u00een \u00eenchisoare c\u00e2nd m-am n\u0103scut \u0219i care a murit la Jilava c\u00e2nd eram \u00een clasa I. P\u0103rin\u021bii mei au aflat \u00eens\u0103 doar dup\u0103 un an de zile, c\u00e2nd un maior  – sau ce-o fi fost – a venit cu o cutie acas\u0103, \u00een care se aflau lucrurile pe care bunicul le avea asupra lui \u00een momentul celei de-a doua arest\u0103ri: un inel de aur, un ceas, o c\u0103ma\u0219\u0103. Probabil existaser\u0103 \u0219i altele, care fuseser\u0103 re\u021binute. Apoi, \u00een \u201864, la eliberarea de\u021binu\u021bilor politici, a venit \u00een vizit\u0103 la noi un fost camarad de celul\u0103 al bunicului meu, care a povestit multe lucruri mamei. Tata nu era acas\u0103, iar eu am fost trimis\u0103 \u00een cealalt\u0103 camer\u0103. \u00cen acela\u0219i an a venit s\u0103 moar\u0103 la noi bunica patern\u0103, Alice, care p\u00e2n\u0103 atunci st\u0103tuse pe la diferite rude, dup\u0103 ce fusese dat\u0103 afar\u0103 din cas\u0103. Avea un cancer \u00een faz\u0103 terminal\u0103 \u0219i a murit la noi acas\u0103. Dup\u0103 aceea, adic\u0103 dup\u0103 \u201864, lucrurile s-au lini\u0219tit \u0219i mi s-a povestit tot. Am avut impresia c\u0103 m\u0103 nasc atunci, c\u0103 \u00een\u021beleg \u00een sf\u00e2r\u0219it de ce \u00een cas\u0103 b\u00e2ntuia o triste\u021be at\u00e2t de mare. Mi s-a povestit tot. A\u0219a c\u0103 intr\u00e2nd la liceu eram deja la curent. N-am vorbit oricum cu nimeni, n-am povestit nimic. Am \u00een\u021beles imediat ce risc enorm \u00ee\u0219i asumaser\u0103 p\u0103rin\u021bii, explic\u00e2ndu-mi adev\u0103rata natur\u0103 a regimului.<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2t timp si mai ales cum anume a lucrat Annie Bentoiu la aceast\u0103 carte \u2013 Timpul ce ni s-a dat. Memorii 1944-1959 (Humanitas, 2019)? Care a fost provocarea suprem\u0103 atunci c\u00e2nd a lucrat la scrierea ei ? <\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

 S-a preg\u0103tit cu mul\u021bi ani \u00eenainte de a o scrie. S-a dus \u00een biblioteci, a consultat reviste \u0219i ziare ale epocii – toat\u0103 colec\u021bia  Scanteia<\/em>, de exemplu. A vorbit cu istorici \u2013 Dinu Giurescu era un fost coleg de liceu si un bun prieten al Tatei, s-a consultat cu contemporanii \u00een care avea \u00eencredere, cu cei din genera\u021bia p\u0103rin\u021bilor care mai tr\u0103iau. A adunat povestiri din via\u021ba multor rude \u0219i cuno\u0219tin\u021be. A consultat dosare CNSAS. \u0218i-a f\u0103cut fi\u0219e. Primul volum a fost scris \u00een vreo 2 ani, \u00eentre 1997-1999 \u0219i publicat la Editura Vitruviu \u00een 2000. Provocarea suprema ? – S\u0103 scrie direct \u00een computer! Mama scria la ma\u0219in\u0103 de mult\u0103 vreme dar nu se mai g\u0103seau role cu cerneal\u0103 \u0219i a trebuit s\u0103 \u00eenve\u021be noua tehnologie. Al doilea volum, de doua ori mai gros, a fost scris \u00eentre 2000 \u0219i 2005 \u0219i publicat \u00een 2006, tot la Vitruviu. Memoriile au fost apoi preluate de Humanitas.<\/p>\n\n\n\n

M\u0103 \u00eentreb c\u00e2t de greu i-a fost s\u0103 scrie despre aceast\u0103 epoc\u0103 pe care a tr\u0103it-o, o epoc\u0103 \u00een care minciuna \u0219i cinismul deveniser\u0103  strategii banale pentru simpla supravietuire\u2026 <\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Foarte greu, mai ales pentru o fiin\u021b\u0103 at\u00e2t de pur\u0103, moral \u0219i uman. Cartea asta a ucis-o.<\/p>\n\n\n\n

Ce efect a avut asupra d\u00e2nsei scrierea acestor memorii ?<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

A reprezentat \u00eemplinirea unei datorii morale, a unei exorciz\u0103ri, a unei redemp\u021biuni\u2026 Iertare, nu cred. A scris-o pentru ca istoria asta s\u0103 serveasc\u0103 cuiva. Memoriei. Pentru ca lucrurile s\u0103 fie spuse \u0219i s\u0103 nu se fi \u00eent\u00e2mplat \u00een zadar. Este o carte de istorie. Faptul c\u0103 este povestit\u0103  la persoana I \u00eent\u0103re\u0219te gravitatea faptelor. Le permite unor tineri s\u0103 se identifice cu personajele \u0219i s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 aceast\u0103 istorie se poate, din p\u0103cate, reproduce dac\u0103 nu \u00eentocmai, m\u0103car asem\u0103n\u0103tor. Cartea este un semnal de alarm\u0103 \u2013 \u201eAten\u021bie, noi nu g\u00e2ndeam c\u0103 se pot \u00eent\u00e2mpla astfel de lucruri, dar voi trebuie s\u0103 \u0219ti\u021bi c\u0103 s-au mai \u00eent\u00e2mplat, c\u0103 istoria se poate repeta\u201d. Din acest punct de vedere, cartea de memorii a mamei sun\u0103 ca un avertisment.<\/p>\n\n\n\n

Ce reprezint\u0103 de fapt memoria, memorialistica, amintirile despre ce s-a \u00eent\u00e2mplat c\u00e2ndva ? C\u00e2t de mult avem nevoie de memorie ca oameni, care este locul ei \u00een reconstruc\u021bia unui trecut \u0219i \u00een construc\u021bia unui prezent ? <\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Nu suntem nimic f\u0103r\u0103 memorie. Nu merit\u0103m numele de oameni, dac\u0103 refuz\u0103m s\u0103 privim \u00een fa\u021b\u0103 trecutul. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor mama muzelor este zei\u021ba memoriei, Mnemosyne. Artele, dar \u0219i astronomia \u0219i istoria sunt fetele ei. Clio, muza istoriei, este deci fata memoriei \u0219i a lui Zeus, st\u0103p\u00e2nul cerurilor. Mitologia nu este o colec\u021bie de pove\u0219ti frumoase. Pove\u0219tile ajut\u0103 doar s\u0103 \u00een\u021belegem adev\u0103ratele raporturi \u00eentre lucruri. Ce este greu este s\u0103 nu deformam trecutul, povestindu-l fals. Mai exist\u0103 unii supravie\u021buitori din perioada instal\u0103rii comunismului, care spun adev\u0103rul. Eu am avut norocul s\u0103 cunosc pe foarte mul\u021bi. \u00cei pl\u00e2ng pe cei mai tineri, care nu au avut norocul \u0103sta.<\/p>\n\n\n\n

S-a g\u00e2ndit, atunci c\u00e2nd le scria, c\u0103 va veni un timp \u00een care aceste pagini \u00ee\u0219i vor g\u0103si locul lor firesc \u00een reconstituirea minu\u021bioas\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 menajamente a unei epoci ? <\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

De aceea le-a scris. A sperat c\u0103 a\u0219a va fi. Mama nu este at\u00e2t o memorialist\u0103 c\u00e2t o martor\u0103. Trebuie s\u0103-i fim recunosc\u0103tori.<\/p>\n\n\n\n

\u201eNu-mi pot permite sa uit, pentru c\u0103 ceea ce vreau este s\u0103 \u00een\u021beleg\u201d- a in\u021belege, are \u0219i conota\u021bia de a ierta ?<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Nu. A \u00een\u021belege da, a ierta nu. \u00cen mintea at\u00e2t de \u00eenalt\u0103 a mamei, ororile la care a asistat \u00een decursul vie\u021bii nu puteau \u00eenc\u0103pea. Nici nu \u0219i le-ar fi putut imagina. Dar a vrut s\u0103 afle, s\u0103 \u0219tie, s\u0103 retr\u0103iasc\u0103 prin scris acele drame, ca s\u0103 le exorcizeze. Asista \u00eengrozit\u0103 a doua oar\u0103, scriind cartea, la toate acele groz\u0103vii. Accept\u00e2nd s\u0103 retraiasc\u0103 oroarea, \u0219i-a f\u0103cut personal un mare r\u0103u. Repet: cartea asta a ucis-o. A \u00eensemnat un efort imens al capacit\u0103\u021bilor sale suflete\u0219ti. S-a sacrificat literalmente. Dac\u0103 n-ar fi scris-o, sunt convins\u0103 c\u0103 ar fi tr\u0103it \u0219i azi. P\u0103rin\u021bii ei fuseser\u0103 centenari iar ea nu avea nicio boal\u0103, nicio diminuare fizic\u0103. Dar corzile sufletului \u0219i ale min\u021bii, \u00eencordate cu disperare \u00eentru \u00een\u021belegerea monstruosului trecut, au cedat \u00een final.<\/p>\n\n\n\n

Dumneavoastr\u0103, martor  – uneori indirect – la tot ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat, a\u021bi mo\u0219tenit de la scriitoarea Annie Bentoiu ideea de ordine, de coeren\u021b\u0103 \u00een a p\u0103stra r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele trecutului ? M\u0103 refer la dosare, memorialistic\u0103, scrisori, fel de fel de fotografii \u0219i documente \u00een ideea c\u0103 fiecare dintre ele poate c\u00e2ndva completa un tablou al epocii ? <\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Da. P\u0103strez totul legat de acele timpuri. Ador istoria \u0219i o cunosc destul de bine. \u00cemi place politica \u2013 istoria timpului nostru – \u0219i poate m-a\u0219 fi implicat activ, dac\u0103 nu m-ar fi re\u021binut micimea actual\u0103. Scriu \u0219i eu ni\u0219te lucruri. Pentru sertar, deocamdat\u0103\u2026<\/p>\n\n\n\n

Care ar fi una dintre cele mai frumoase amintiri atunci c\u00e2nd v\u0103 g\u00e2ndi\u021bi la p\u0103rin\u021bii dumneavoastr\u0103 ? \u0218i cum le-ar  fi  pl\u0103cut d\u00e2n\u0219ilor s\u0103 fie evoca\u021bi ?<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Amintiri despre ei ? Toate sunt frumoase. Poate privirea din ochii lor, c\u00e2nd se uitau cu drag la mine. N-am s\u0103 uit niciodat\u0103. Din fericire exist\u0103 fotografii. Ei ar fi vrut probabil s\u0103 fiu mai pudic\u0103. Dar eu sunt din alt\u0103 generatie. Sunt poate mai liber\u0103 pe din\u0103untru. Toata educa\u021bia lor a fost dirijat\u0103 spre aceast\u0103 libertate de g\u00e2ndire \u0219i sim\u021bire pe care mi-au insuflat-o. Pentru mine cuvantul \u201elibertate\u201d este cel mai frumos cuv\u00e2nt.<\/p>\n\n\n\n

A existat o coresponden\u021b\u0103 cu d\u00e2n\u0219ii pe care a\u021bi avut-o \u00een ultimii ani\u2026 <\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Da. Exist\u0103. Imens\u0103. Nu \u0219tiu \u00eenc\u0103 ce soart\u0103 va avea.<\/p>\n\n\n\n

\u201eTimpul ce ni s-a dat\u201d nu e singurul volum al mamei dumneavoastra\u2026 Era \u0219i poet\u0103 \u0219i scriitoare\u2026 <\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Mama a scris mult \u0219i a publicat \u00een Elve\u021bia c\u00e2teva volume de poezii \u0219i g\u00e2nduri \u00een francez\u0103 – era complet bilingv\u0103 – care sunt superbe \u0219i cu excep\u021bia unuia, netraduse \u00een rom\u00e2n\u0103. Poate c\u00e2ndva, cineva ar putea fi interesat\u2026a tradus enorm \u0219i din literatura rom\u00e2n\u0103 \u00een francez\u0103 \u0219i consider c\u0103 cele mai reu\u0219ite traduceri din Eminescu \u00eei apar\u021bin ei, nu sunt cele citate \u00een mod obi\u0219nuit\u2026<\/p>\n\n\n\n

 Dac\u0103 ar fi s\u0103 alege\u021bi doar trei tr\u0103s\u0103turi de caracter, trei calit\u0103\u021bi de care Annie Bentoiu a dat dovad\u0103 scriind aceste memorii, care ar fi acelea ? <\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Curaj, perseveren\u021b\u0103, \u00eenalt sim\u021b moral. \u0218tia ce e bine \u0219i ce e r\u0103u imediat, f\u0103r\u0103 nici un dubiu. Se amuza s\u0103 vad\u0103 c\u0103 al\u021bii nu \u0219tiu.<\/p>\n\n\n\n

O via\u021b\u0103 \u00eentre Elve\u021bia \u0219i Rom\u00e2nia \u2013 cum v-a fost \u00een toat\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd lucrurile au intrat \u00eentr-o oarecare coeren\u021b\u0103 dup\u0103 1989 ? <\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Nu pot r\u0103spunde \u00een c\u00e2teva fraze, este vorba de o via\u021b\u0103 de om, 40 de ani\u2026 cam despre asta scriu eu acum.  Ca s\u0103 spun totu\u0219i ceva, a\u0219 spune ca dupa \u201889, lucrurile \u00een \u021bar\u0103 au intrat \u00een incoeren\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

 Dincolo de p\u0103rin\u021bi, de amintiri, de aceast\u0103 carte \u2013 iat\u0103, ce v\u0103 leag\u0103 \u00een mod special de Rom\u00e2nia ? Cum v\u0103 raporta\u021bi la ea ?<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

M\u0103 leag\u0103 tot, visceral. Dar mai ales durerea \u00een fa\u021ba destinului ne\u00eemplinit al Rom\u00e2niei. Durerea \u0219i tragedia leag\u0103 mai mult dec\u00e2t lucrurile frumoase.<\/p>\n\n\n\n

Care este cea mai mare bucurie a dumneavoastra atunci c\u00e2nd v\u0103 \u00eentoarce\u021bi \u00een Rom\u00e2nia ?<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Haide\u021bi s\u0103 mergem un pic \u00een cotidian: s\u0103 beau o bere cu prietenii la o teras\u0103, vara, \u00een Bucure\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n

Not\u0103 : Acest text a fost publicat \u00een premier\u0103 \u00een revista RAMURI, martie\/ 2020<\/em><\/p>\n\n\n\n

\"Aceast\u0103<\/figure>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\nC\u00e2nd, c\u00e2t \u0219i \u00een ce fel v-a vorbit pentru prima dat\u0103 mama dumneavoastra despre primele decenii ale instaur\u0103rii comunismului \u00een Rom\u00e2nia ?  Mai \u00eent\u00e2i, trebuie s\u0103 v\u0103 spun c\u0103 \u00een multe privin\u021be, p\u0103rin\u021bii mei au fost indisociabili. Nu pot spune c\u0103 mama mi-a vorbit. Au vorbit am\u00e2ndoi. \u0218i despre aceste lucruri,…\n<\/div>\n
Continue reading “Ioana Bentoiu: Pentru mine cuvantul \u201elibertate\u201d este cel mai frumos cuv\u00e2nt”<\/span>…<\/a><\/div>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":220,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[11],"tags":[],"class_list":["post-219","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-jurnalism","entry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.simonapreda.com\/eng\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/219","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.simonapreda.com\/eng\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.simonapreda.com\/eng\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.simonapreda.com\/eng\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.simonapreda.com\/eng\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=219"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.simonapreda.com\/eng\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/219\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":499,"href":"https:\/\/www.simonapreda.com\/eng\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/219\/revisions\/499"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.simonapreda.com\/eng\/wp-json\/wp\/v2\/media\/220"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.simonapreda.com\/eng\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=219"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.simonapreda.com\/eng\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=219"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.simonapreda.com\/eng\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=219"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}