ARTICOLE ÎN REVISTA„ROMÂNIA LITERARĂ”
Fără a ocoli dezbaterea politică propriu-zisă (în care România literară a încurajat întotdeauna echilibrul opiniei, spiritul democratic şi angajamentul european), revista a preferat, totuşi, să facă o politică mai potrivită, şi anume politica literară. Împotriva dificultăților tranziției – care nu au lipsit nici în primul deceniu de după 1989, nici în perioada crizei economice şi financiare mondiale dintre 2008-2012 –, România literară a continuat să îşi exercite magistratura critică asupra producției literare la zi, să dezbată teme literare şi larg culturale de interes, să marcheze aniversările şi comemorările scriitorilor clasici, să publice studii şi eseuri fundamentale de critică, istorie şi teorie literară şi, totodată, prin rubrici dedicate teatrului, filmului, muzicii şi artelor plastice, să susțină fenomenul artistic românesc în întregul său. O atenție specială a fost acordată, mai ales în condițiile de deschidere culturală şi integrare în Europa, traducerilor din literatura universală…†
Ileana – ultima fiică a reginei Maria
Ideea de europenitate în secolul al XIX-lea
O interesantă sinteză tipologică
Corespondența Steinhardt – un jurnal al „devenirii”
Regina Maria – jurnalul anului 1929
Musulmanii și chestiunea integrării
Lady Di și Casa de Windsor – o ecuație sensibilă
Farmecul discret al diaristicii
New York și București în La Belle Époque
Monumentele, prizonierele istoriei
Camus și elogiul libertății. Discursurile din Suedia
Ispititorii fanarioți și veacul lor
Pașoptiștii – vizionarii copii ai secolului lor
Jurnalul lui Carol I – un regal la al III-lea volum
Literatură (istorică) pe portativ
Perechea regală Carol și Elisabeta – dincolo de mit, dincolo de clișee
„M-am simțit bine și devastat“. O radiografie a vinei
Un protagonist distrugător al istoriei – gripa spaniolă
Corpul ca paradigmă, ca fantasmă, ca proiecție
Mais l’amitié demande un peu plus de mystère…
Șah la rege sau Despre arta strategiei
Texte de citit liber, ca mare literatură
În fond, pe cine puteam oare condamna?
Omul lăuntric – omul cu (anumite) însușiri
În căutarea liniștii interioare
Declinul aristocrației ruse și destinele învinșilor
Drumul deformării și al (re)formării
Despre narcotice – fără prejudecăți
Filosofia – un fel de a fi în lume
Despre lectură în cheie postmodernă
Bărbații mor uneori cu mult mai devreme de a fi îngropați
Florile de portocal – sau nostalgia unei regine
Fenomenul culturii de masă în „Epoca de Aur”
Efectul sombrero. Un haiku postmodern
Jean Miclescu – un antimonarhist din La Belle époque
Șchiukin – colecționarul prin excelență
„Nostos“ sau Întoarcerea acasă
Ministerul Fericirii sau opusul unei distopii
Al doilea sfert de veac – eschivă și pactizare
Când trecutul nici măcar nu e trecut
De la stilul victorian la Art-Nouveau – bijuteriile Reginei Maria
Un vecin care nu e deloc tăcut: Marea Neagră
„Sonata Gustav” sau despre recuperarea iubirii
Eros și agape. Platon și Pavel
Într-un sistem totalitar, gândirea însăși este o întreprindere periculoasă
Umbra iubirii e mai puternică decât iubirea
Continuitate și tranziție: între așteptări și rezultate
Ileana – sufletul de la Spitalul „Inima Reginei”